Proiectul „Sarea în bucate și alte povestiri culinare” va promova civilizația mesei și gastronomia tradițională

Agenția Metropolitană Brașov (AMB) a câștigat o nouă finanțare la Administrația Fondului Cultural Național cu proiectul “Sarea în bucate și alte povestiri culinare”, prin care va promova civilizația mesei și gastronomia tradițională ca parte esențială a patrimoniului imaterial din spațiul românesc.

Proiectul cultural „Sarea în bucate și alte povestiri culinare” va fi realizat în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov și oferă participanților o aventură a cunoașterii, o călătorie în timp, prin prezentarea unor obiceiuri, tradiții superstiții, legate de anumite bucate, mirodenii, condimente. Atelierele dedicate publicului sunt organizate de dr. Alexandru Stănescu și au ca scop familiarizarea participanților cu eticheta, obiceiurile, superstițiile despre mirodenii arome și preparatele culinare din fiecare epocă. Vor fi aduse în atenția publicului ideile, concepția și mentalitatea tradițională care guvernau organizarea meselor de odinioară atât în mediul privat, cât și în mediul public sau oficial.

Ateliere interactive, menite să ofere publicului informații de ordin senzorial în cadrul proiectului Proiectul Sarea in bucate si alte povestiri culinare 1″Sarea în bucate și alte povestiri culinare”

“În cadrul fiecărei acțiuni culturale sunt organizate și ateliere interactive, menite să ofere publicului informații de ordin senzorial, pe lângă cele cu caracter științific și cultural”, a susținut managerul de proiect, Andreea Cojocaru.

Atelierele interactive au nume pitorești care reflectă în mare parte tematica : „La masă cu strămoșii”, „Povestea versei și a altor bunătăți”, ”Sare și Piper. Povestea Mirodeniilor și a alimentelor din Lumea Nouă,” „De Basm și de poveste”, ”Eleganță și rafinament la masă în Belle epoque”, Bârzozacuscă și fastfood”. Tematică aleasă va permite publicului să estimeze după criterii adecvate moștenirea culturală pe care ne-au lăsat-o strămoșii romani chiar și în planul bucătăriei tradiționale și modul în care diversele influențe culturale (occidentale și orientale) sau spirituale (politeismul, creștinismul) s-au manifestat în domeniul patrimoniului imaterial gastronomic mai ales în mentalităților și al reprezentărilor”. a declarat directorul Muzeului de Etnografie Brașov, Alexandru Stănescu.

Proiectul este inovator prin modul de interpretare a izvoarelor istorice din cele mai diverse sunt utilizate ca surse pentru ilustrarea și documentarea civilizației mesei din spațiul românesc (basme și povești, romane istorice, pravile, sentințe și hotărâri ale unor domnitori români și fanarioți, relatările unor călători străini despre români și moravurile lor, cărți de rețete, codurile de bune maniere și cărți de specialitate și istoria gastronomiei).

Povestea Capra cu trei iezi sursă de documentare privind bucătăria veche din Ținutul Neamțului

”Îi vom invita pe participanții la proiect să reconsidere modul în care privesc anumite povești și basme, să le aprecieze și ca izvoare pentru istoria bucătăriei vechi. Un exemplu în acest sens ar putea fi constituit de povestea ”Capra cu trei iezi”, care poate fi privită și ca o sursă de documentare privind bucătăria veche din Ținutul Neamțului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care masa cu friptură, sarmale, placintă, poale în brâu și alivenci oferită de ”cumătra” Capră reprezintă de fapt o reflectare în lumea imaginară a unui ospăț festiv dat în onoarea cumătrului venit în vizită.

Un alt exemplu de izvor al gastronomiei vechi poate fi romanul „Ciocoii vechi și noi” editat în 1862 care oferă la rândul sau informații prețioase despre obiceiurile la masă și trufandalele cu care se delectau elitele și noii îmbogățiți din vremea lui Caragea Vodă.

Astfel, la mesele date ciocoiul Dinu Păturică apar la gustări bucate ca Salamul de Verona, Brânza de Parma, conservele de Franța și vinuri de pe cele mai alese dealuri ale Europei; de asemenea apar menționate și așa-numitele „mezelicuri” din Orient ca icrele de morun și de chefal, crapii umpluți cu stafide, rasolul de păstravi, măslinele dulci de Tesalia, smochinele de Santorini și mastica de Corint.

În roman preparatele tradiționale românești sunt puțin amintite, dar unele merită să fie citate ca ”mielul fript hoțește” numit astfel fiindcă a fost fript întreg în jar la ospățul oferit de căpetenia tâlharilor din pădure. Și exemplele pot continua”, a declarat Dr. Alexandru Stănescu.

Un plus de valoare adus proiectului este constituit din realizarea unei cărți de rețete cu preparate care să ilustreze tematica aleasă și 10 videocplipuri cu rețete. Broșura va fi tiparită într-un tiraj de 1000 de exemplare și va fi oferită, în perioada următoare, cu titlu gratuit bibliotecilor publice, școlilor, publicului brașovean și turiștilor, dar și participanților la activitățile din cadrul proiectului.

Citește și: Concertul FIORI E COLORI la Biserica Neagra din Brasov