Corona - Brasov

Corona – Kronstadt – Brassó

Prima menţiune documentară a oraşului Braşov cu numele Corona apare în anul 1235.        

Potrivit istoricului braşovean Gernot Nussbächer una din aşezările întemeiate de coloniştii saşi se numea „Kron”, în limba latină Corona, aşezarea se afla în apropierea actualei Biserici Negre şi a primit numele de la pârâul care curge prin valea Tâmpei. Cercetări recente arată că denumirea de Corona a fost dată oraşului după numele unei martire creştine cu acest nume, martirizată în timpul domniei împăratului roman Antoninus Pius (138-161 d.Chr.).

Moaştele acesteia au fost transferate în jurul anului 1000 din Italia, la Aachen în Germania. Posibil ca în acest timp să fi ajuns moaşte şi la Braşov pentru biserica premonastrensilor de aici (Sf. Ecaterina). Probabil sensul iniţial al toponimului „corona” s-a pierdut după invazia mongolă din 1241, rămânând numai simbolul sfintei Corona, adică o coroană. Dezvoltarea economică a oraşului Braşov a consacrat mai târziu sensul de „oraş al coroanei”.

În dialectul săsesc transilvănean Braşovul este numit „Kronen”, denumirea de „Cronenstat” apare pentru prima dată, în documentele păstrate, în 1429.        

În Evul Mediul limba în care erau redactate documentele era cea latină, deci în actele oficiale vom găsi denumirea de Corona. Mai târziu denumirea oraşului apare consemnată şi cu numele de Cronstadt. În dorinţa de a crea un stat unitar, împăratul Iosif al II-lea decretează la 11 mai 1784, limbă oficială cea germană care urma să fie folosită în tot imperiul. De la această dată denumirea oficială a oraşului este cea de Kronstadt.        

Numele de Kronstadt se va păstra până la instituirea legii propusă de contele Albert Apponyi, ministrul Instrucţiunii Publice din 1907, prin care limba oficială în şcoală şi administraţie va fi cea maghiară. Oraşul Braşov va purta denumirea de Brassó.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *