Ne aflăm într-un an bisect! A sosit „Făurar”, ultima lună a iernii 2024!
Ne aflăm într-un an bisect! A sosit „Făurar”, ultima lună a iernii 2024!
De lunile anului, dar și de anotimpuri, sunt legate multe povești și tradiții populare, fiecare dintre cele 12 luni având o semnificație și o denumire aparte.
Popular, lunii „Februarie” i se spune „Făurar”, pentru că e luna în care oamenii în trecut, atunci când preocupările erau centrate pe domeniul agrar, își făureau uneltele pentru a se pregăti de venirea primăverii.
Denumirea populară „Făurar”, sugera momentul începerii pregătirilor pentru muncile agricole și nu numai, când oamenii luau la reparat instrumentele și uneltele sau își făureau altele pentru luna urmatoare când începea anul agricol.
Februarie, „Făurar” sau „Luna lupilor” e considerată încă din străbuni a fi o lună nemiloasă din punct de vedere meteorologic, venind în general cu geruri şi viscole mari. Conform tradiției populare, se crede că în primele două săptămâni ale lunii februarie întreaga perioadă este caracterizată de îngheț, în timp ce în cele două săptămâni următoare începe să se dezghețe.
Ne dorim ca luna pe care tocmai am început-o, a doua a anului să fie deosebită, plină de împliniri, motive de fericire pentru fiecare … și să cuprindă și clipe dulci, savuroase … în care inima să primeze, că tot i se spune că ar fi și „luna dragostei”!
AN BISECT – anul în care februarie are 29 de zile
Ziua de 29 februarie apare în calendar o dată la patru ani, iar noi ne aflam într-un astfel de an! 2024 este un AN BISECT!
Mulți se întreabă mai mereu: „Chiar avem nevoie de ani bisecţi”? Deși la prima vedere acest lucru pare să ne încurce, în realitate, anii bisecţi chiar sunt necesari.
Un an calendaristic este egal ca timp cu un an astronomic, ce înseamnă o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. Cu toate acestea, această rotație nu acoperă exact perioada de 365 de zile, cât durează un an obișnuit, ci se întinde pe durata a 365 de zile și șase ore. Prin urmare, la fiecare patru ani, calendarul ar acumula o deficiență de 24 de ore. Într-un interval de 20 de ani, această discrepanță ar ajunge la 5 zile, iar în timp, sărbătorile de iarnă ar ajunge să fie sărbătorite în mijlocul verii.
Și s-a găsit o soluție de compromis, ca să nu se întâmple așa ceva.
Adăugând o zi în calendar la fiecare patru ani, anul caledaristic ţine pasul cu cel astronomic
Și totusi nici măcar aceasta nu va fi regula generală. Există situații când data de 29 nu pică o data la 4 ani, ci la 5 ani.
Iată o explicație, fără a intra în prea multe și complicate amănunte: Cele şase ore sunt o rotunjire. De fapt, o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui, durează 365 de zile, cinci ore, 49 de minute şi 16 secunde. Pentru a compensa diferenţa de 44 de secunde, s-a stabilit ca ultimul an al fiecarui secol să fie bisect doar dacă este divizibil cu 400. Altfel, calendarul ar lua-o înaintea anul astronomic şi în sute de ani, sărbătorile de iarnă ar începe să pice primăvara.
Așadar, ca un fel de regulă: anii bisecţi sunt cei divizibili cu patru (de exemplu 2000, 2004, 2008, 2012, 2016, 2020, 2024, 2028). Din cauza celor 44 de secunde, anii divizibili cu 100 nu sunt bisecţi, cu excepţia celor divizibili cu 400. Astfel, anul 1900 nu a fost bisect şi 2100 nu va fi bisect, pe când 2000 a fost an bisect, iar 2200 va fi de asemenea. Deja începe să se complice, așa că nu mai intrăm în mai multe detalii.
Primul calendar cu an bisect a fost inaugurat în 1582
Situația nici n-ar fi o problemă, dacă nu te-ai gândi că există și persoane care trebuie să vadă pe calendar odată la 4 ani ziua lor de naștere.
În România există aproximativ 12.000 de persoane născute pe data de 29 februarie, iar în lume sunt peste patru milioane. Desigur, ele aleg când îşi sărbătoresc aniversarea (în anii în care 29 februarie nu există în calendar), însă din punct de vedere legal, ziua lor este reglementată prin lege în unele ţări pentru a se putea stabili cu exactitate ziua când o persoană devine majoră sau de când poate răspunde în faţa legii.
Astfel, în anumite ţări, cei născuţi în an bisect devin majori legal pe 1 martie, iar în alte state pe 28 februarie.
S-au născut în an bisect compozitorul Gioachino Rossini, scriitorul Fyodor Abramov, Hattie McDaniel (prima actriţă de culoare care a primit un Oscar – pentru rolul Mammy, din „Pe aripile vântului”), rapperul american Ja Rule şi actorul italian Antonio Sabato Jr.
Deși părinții, în general, nu își doresc prea mult ca bebelușii lor să vadă lumina zilei exact pe 29 februarie, ca să nu aibă mai târziu probleme cu serbarea aniversării, se zice că micuții născuți pe 29 februarie sunt ei in sine, speciali și deosebiți.
Citește și: De ce să înlocuiți ferestrele vechi cu geamuri termopan











2 thoughts on “Ne aflăm într-un an bisect! A sosit „Făurar”, ultima lună a iernii 2024!”