Sun kissed vineyard basks in Italian autumn glory

Cognac și Brandy de la alchimie la rafinament 2

Cum am ajuns noi, muritorii, să ne bucurăm de eleganța unui cognac sau a unui brandy, cu o adevărată istorie încapsulată în câteva picături de licoare mai veche sau mai nouă, care ne poate reda mirosul și aroma boabelor de strugure, culese uneori înainte să ne naștem, înconjurate de buchetul și gustul profund al unui stejar secular?

Din consemnările istoriei, începutul viticulturii în zona de sud-vest a Franței de astăzi se datorează romanilor, mai exact, când împăratul roman Iulius Cezar (100-44 I.Hr) a cucerit Galia și legionarii săi au adus vița de vie, soiul Trebbiano Toscano, preferat în acea epocă de romani și au permis cultivarea acesteia, considerând că solul și clima sunt propice pentru această cultură.

În secolele III-IV d. Hr., încercând să dezvolte zona, romanii încurajează producerea și comerțul cu sare, un produs foarte valoros în acea perioadă, cu o importanță deosebită pentru locuitorii din zonele de coastă ale Galiei.

Dezvoltarea acestui comerț a dus la un aflux al străinilor în această zonă, fiind un bun prilej ca aceștia să descopere vinurile produse aici și, după 1000 de ani, în perioada 1250-1500 d. Hr., vinul din zona Charente devine cunoscut și căutat, devenind în același timp o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă.

În aceste condiții a crescut considerabil numărul comercianților din zona Angliei, Olandei și a țărilor scandinave aflați în căutarea acestui vin de bună calitate, rezistent la perioadele relativ lungi de transport pe mare în butoaie de stejar.

Primele dovezi despre distilare sunt consemnate în zona Colmar

Primele dovezi despre distilare sunt consemnate în zona Colmar, nicidecum în Charente, unde se încerca utilizarea distilatului de vin la conservarea vinului, fiind adăugat în cantități mici în butoaiele de transport, pentru a evita degradarea vinului, metodă folosită în mai multe zone viticole din Europa, cu ajutorul căreia se obțin produse cunoscute astăzi sub denumirea de vinuri fortificate.

Pe fondul violent al Evului Mediu, multe podgorii au fost distruse, majoritatea războaielor fiind cauzate de teme religioase. Cum majoritatea podgoriilor erau sub patronajul bisericilor din diverse culte, pe fondul cererii mari de vin și influențați de către comercianții olandezi, localnicii încep să cultive soiuri mai productive, dar calitatea vinului devine slabă, acesta nemaifiind capabil să reziste perioadelor destul de lungi pentru transportul pe mare. Datorită producției mari și pe fondul scăderii vânzărilor, pentru o scurtă perioadă de timp, distilarea vinului reprezintă o soluție bună. Tot olandezii aduc și tehnica dublei distilări în zonă, fiind adoptată soluția fortificării vinului, adică adăugarea unei cantități mici de distilat de vin, asigurând astfel conservarea pe termen mai lung a vinului.

Odată cu introducerea unor taxe noi pe transportul mărfurilor, locuitorii din Charente și Jarnac se confruntă cu provocări în ceea ce privește transportul distilatului de vin încercând să evite costurile suplimentare. Această situație a stimulat creșterea distilării și a contribuit la perfecționarea acestui proces, culminând cu descoperirea dublei distilări după anul 1600. Astfel, vinul distilat este acum transportat în butoaie de lemn pentru a facilita acest proces.

Prima consemnare despre un distilat de vin de bună calitate din Cognac, în zona Charente menționată în istorie este de la 1617.

Între 1620 și 1630 sunt construite primele alambicuri de cupru în zona Charente

Între 1620 și 1630 sunt construite primele alambicuri de cupru în zona Charente de către doi olandezi Van der Boogwert și Loo Deyijck, ulterior tehnica de distilare fiind perfecționată de către francezi și fiind denumită ,,distilarea Charentaise”.

A fost o perioadă scurtă în care s-a încercat diluarea cu apă a distilatului de vin, o alegere care nu a fost bine primită, dar, care a dus la descoperirea faptului că după o perioadă mai lungă de depozitare în butoaie de stejar, acesta și-a îmbunătățit calitatea, cu un gust mai plăcut și o culoare pală. Odată cu apariția cererii pentru noua băutură, viticultorii care și-au permis, au început să depoziteze distilatul de vin pentru perioade mai lungi, pentru a obține un preț mai bun.

După 1700, comercianții de Eau-de-vie au început să cumpere cantități mari și să-l depoziteze în butoaie de stejar, pentru îmbătrânire, aceasta fiind perioada în care au început să apară investitorii care au cunoscut succesul coniacului în țările unde era deja comercializat și încep să apară marii producători de coniac.

Godet, Martell, Rémy Martin, Hennessy, Emmanuel Courvoisier și Louis Gallois primii producători și comercianți de cognac în Europa

Primul comerciant care a avut permisiunea statului să exporte cognac a fost olandezul Augustin Godet, a cărui familie a ajuns în Franța în jurul anului 1550, Bonaventura Godet fiind un comerciant de sare care a emigrat în Charente-Maritime, fiind foarte repede inteteresat de comerțul cu vin.

După 1700, Augustin Godet, descendent al primului Godet venit în Franța, se stabilește în La Rochelle, fiind preocupat de comerțul cu vin și cognac, an dupa care începe o adevărată revoluție în zona Cognac, astfel că în anul 1715 se înființează compania Martell, de către Jean Martell, în anul 1724 se înființează Casa Rémy Martin, 1765 Compania Hennessy, de către irlandezul Richard Hennessy împreună cu doi compatrioți, 1809 Emmanuel Courvoisier (Emile Courvoisier) și Louis Gallois, primarul orașului Bercy, deschid un magazin de băuturi în Bercy, în 1811 fiind deja pus în vânzare coniacul lui Napoleon în Bercy.

Viticultori care produceau cantități mai mici de vin și coniac, unii existând și astăzi, au fost Gourry de Chadeville (1619), Augier (1643, marca este încă produsă de Martell, dar este deținută de Pernod-Ricard), Deau (1685), Gautier (deținută de Hine), Babinot (1699), Ferrand (1702, numit în zilele noastre Pierre de Ségonzac), Ranson și Peyrat (1705).

De aici începe cu adevărat istoria coniacului și dezvoltarea masivă a distilării vinului în aproape toate zonele viticole din Europa, istorie pe care vom încerca să o descoperim într-un alt articol, fie că este vorba despre coniac sau brandy.

Citește și: Cognac și Brandy de la alchimie la rafinament

2 thoughts on “Cognac și Brandy de la alchimie la rafinament 2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *